Judecătoria şi Parchetul Buhuşi cochetează cu speranţa

??????

Vestea potrivit căreia Judecătoria şi Parchetul Buhuşi ar putea fi desfiinţate i-a pus pe jar şi pe cei din administraţia locală. Primarul Ionel Turcea nici nu concepe că s-ar putea întâmpla aşa ceva. 

„Grija faţă de cetăţean trebuie să fie predominantă. Aşa spune şi Constituţia. Accesibilitatea la serviciile publice trebuie facilitată necondiţionat. Am intervenit la Parlament. Deputaţii băcăuani au făcut demersuri operative şi foarte bine argumentate la Camera Deputaţilor, care are rol decizional. Sunt multe posibilităţi de menţinere a Judecătoriei şi Parchetului: reorganizare, arondare…Nu ofer eu soluţii. Cert este că nu dorim stabilirea unor decizii din birou. Trebuie analizate nevoile reale ale cetăţenilor. Şansele de menţinere a acestor instituţii la Buhuşi sunt de 99 la sută. Menţinerea lor este legală, logică şi morală. Aşteptăm cu încredere votul din Camera Deputaţilor”, ne-a spus primarul.

 

Sursa: Buhusi.net

Anunțuri

MOINESTI

moinesti

Municipiul Moineşti este localizat în nord-vestul judeţului Bacău, mai precis la doar 45 kilometri de municipiul Bacau şi la 8 kilometri de Comăneşti. Astfel, Moineşti ocupă o suprafaţă de 55 km2 pe care locuiesc aproximativ 23.000 de locuitori.

Situat într-o zonă cu un potenţial ridicat al activităţilor de turism, municipiul Moineşti poate reprezenta un punct atractiv pe lista celor aflaţi în vacanţă în regiunea Moldovei. Deşi nu dispune de o ofertă bogată de cazare, puţinele locuri disponibile fiind cele din pensiunile şi vilele turistice existente, municipiul Moineşti compensează lipsa de intensitate a turismului prin ospitalitate, unităţi de cazare moderne şi, nu în ultimul rând, gastronomie. Bucătăria specifică din Moldova este caracterizată de mâncărurile fine, gustoase şi rafinate, la prepararea acestora fiind folosită în special carnea de pasăre şi peştele, însă şi carnea de porc, de vacă şi vânatul.

13375

Municipiul Moineşti nu reprezintă o destinaţie de turism prea frecventată, însă apartenenţa la regiunea Moldovei face ca acest oraş să se alfe măcar pe traseul celor aflaţi în concediu şi care poposesc pentru scurt timp pe aceste meleaguri. Pentru aceştia, municipiul Moineşti pune la dispoziţie numeroase obiective turistice, atât naturale, cât şi culturale şi religioase. Între cele mai interesante şi vizitate obiective turistice din localitatea Moineşti se numără Parcul Băi, Parcul cu Pini, Cetăţuia, Dealul lui Ghindaru, Monumentul Dada, Cimitirul evreiesc şi sinagoga. Pe lângă acestea, turiştii mai pot vizita Lacul Tarniţa-cel-fără-de-fund, Mănăstirea Stirigoi, Salina Târgu-Ocna, staţiunea Slănic Moldova, precum şi Centrul de Cultură Rossetti-Tetcanu.

lumina_26.06.2008

În municipiul Moineşti, accesul rutier se poate face pe următoarele drumuri naţionale şi judeţene:
-DN 2G: Comăneşti – Moineşti – Bacău;
-DJ 117: Bolătău – Moineşti – Livezi.

2

Localitatea Moineşti este amplasată în zona de luncă a râului Trotuş, ce face parte din sistemul de râuri Trotuş-Tazlău. Zona este o nemaipomenită staţiune balneoclimaterică, având 10 izvoare de ape minerale, şi fiind o zonă cu o climă blândă, nefiind surse de poluare în împrejurimi şi beneficiind de frumuseţile florei locale. Din punct de vedere administrativ, municipiul Moineşti are în componenţă cartierele Hangani, Vasâieşti, Lunca-Dealu Mare, Lucăceşti, Micleasca, Alboteşti şi Găzărie.
În funcţie de aşezarea geografică, municipiul Moineşti se învecinează cu localităţite Poduri şi Valea Şoşii în est, Valea Arinilor în nord, Apa Asău în vest şi Comăneşti în partea de sud.

images (3)

În perioada domnitorului Ştefan cel Mare, localitatea Moineşti este menţionată în contextul în care o parte din armata lui Matei Corvin, pe vremea aceea fiind regele Ungariei, s-a retras învinsă în cadrul luptei de la Baia din 1467, folosind drumul ce trecea chiar prin Moineşti.
Astfel, prima atestare documentară a municipiului Moineşti datează din 1437 iar primul document care menţionează Moineştiul ca fiind un târg este datat din anul 1832. Acest târg reprezenta locul de întâlnire a celor veniţi din Transilvania cât şi a locuitorilor de pe Valea Trotuşului şi din Valea Tazlăului.
În 1921, funcţia administrativă a Moineştiului creşte, devenind comună urbană. Petrolul a fost  una din principalele activităţi în Lucăceşti, parte componentă astăzi din oraşul Moineşti. Primele rafinării de petrol din România au fost la Găzărie, cartierul oraşului Moinesti.

images (2)

Personalitati buhusene-ofiterul de armata BUTARU ION Z.

S-a născut pe 28 septembrie 1912 la Buhuși.

Fost ofițer de geniu pe front, decorat cu Steaua României și Coroana României-cu panglică de Virtutea militară, absolvent al Facultății de Drept din București.

A fost arestat în 1949, condamnat la 7 ani de închisoare, pentru  „deținere de publicații interzise și uneltire contra ordinii sociale”, și închis la Jilava, Poarta Albă, Peninsula, Gherla, Aiud și Târgu Ocna, până în 1956, când a fost eliberat.

Sursa: Wikipedia

MIHAIL ROLLER-un buhusean care nu ne face cinste

Leonte-Tismăneanu-si-Mihai-Roller (1)

Mihail Roller (n. 6 mai 1908 – d. 21 iunie 1958) a fost un istoric comunist român, de origine evreu. S-a născut la Buhușiintr-o familie de rabini, a urmat liceul la Bacău, apoi a studiat la BerlinParis și Moscova. În 1948 a fost numit membru titular al Academiei Române în Academia Republicii Populare Române și a deținut un număr de funcții în structurile partidului comunist de guvernământ: director-adjunct al Institutului de Istorie a Partidului, șeful Secției de știință a Comitetului Central (CC) al PCR/PMR. Prin activitatea sa ideologică, Mihail Roller a influențat în mod sensibil istoriografia comunistă. Biografia oficială publicată de Academia Română îl prezintă astfel: Fără a avea studii de specialitate, a semnat manuale de liceu și cursuri universitare. … A publicat studii și culegeri de documente, folosind munca altora. După moartea lui Stalin în 1953, prestigioși istorici români l-au criticat pe Roller prin acuzații de plagiere și lipsă de profesionalism.[5]

Mihail Roller a condus grupul de istorici care a redactat manualul școlar sovieto-român Istoria României; manual unic pentru clasa a VIII-a secundară, publicat la București, Editura de Stat, 1947. În 1956 a apărut în Editura de Stat Didactică și Pedagogică, Istoria RPR, manual pentru învățămîntul mediu, sub redacția lui Mihail Roller. Aceste manuale au fost formulate conform noțiunilor marxistleniniste de periodizare și evoluție socială, fiind astfel o modalitate de indoctrinare și de propagandă comunistă a PMR-ului. Roller a pus accentul pe influența predominantă slavă în formarea etnică a românilor.

Una din criticile post-comuniste ale istoriografiei române dirijată ideologic de Roller este că Holocaustul nu a fost suficient menționat. Roller a fost un convins comunist și antisionist. La Plenara C.C. al PMR din 9-13 iunie 1958, Mihail Roller a fost criticat pentru că permisese, la Institutul de istorie a partidului, luări de cuvânt ale unor ilegaliști precumConstantin Doncea. În expunerea sa asupra evenimentelor de la „Grivița” din 1933, Doncea minimaliza rolul pe care Gheorghiu-Dej îl avusese în toată „afacerea”. Afirmațiile sale erau, fără doar și poate, un grav atac la biografia „oficială” a secretarului general al partidului. Mânia ulterioară a lui Gheorghiu-Dej, la aflarea celor petrecute la Institutul de Istorie al partidului, avea să se îndrepte atât asupra vechiului „tovarăș de luptă”, dar și asupra celui care îi oferise lui Doncea „cuvântul”. La scurt timp după aceea, Mihail Roller, care era grav bolnav de diabet, s-a sinucis (21 iunie 1958).

Unele critici la adresa lui:

-Ieronim Hristea: „În istoria lui Roller, Basarabia şi Bucovina nu erau pamânturi româneşti, limba româna nu provenea din latina, jafurile ruseşti au fost acte de binefacere, trupele sovietice erau eliberatoare. Pentru Mihail Roller, Ştefan cel Mare n-a fost mare, iar Mihai Viteazul n-a fost viteaz, amândoi au fost niste domni feudali care exploatau ţărănimea săracă. Nicolae Iorga era, potrivit lui Mihai Roller, un om politic reacţionar, un istoric burghez”.

-Istoricul Gheorghe Buzatu: „impostori notorii, unii de calibru cosmic, cum a fost Mihai Roller, erau introduşi şi cocoţaţi în academie”.

-Raportul Tismăneanu la pagine 659 consideră manualul de istorie făcut sub coordonarea lui Roller ca fiind „plin de falsificări şi profund antipatriotic”.

În orice caz, ideologia lui Roller era ideologia de stat din aceea perioadă iar Roller nu era decât un reprezentant al partidului care era la putere în domeniul academic.

Conform datelor din catalogul Bibliotecii Centrale Universitare București[10], Mihail Roller este autorul și editorul a 49 de volume publicate în perioada 1945-1960. Titlurile acestor volume sunt:

Sursa: Wikipedia

Personalitati buhusene-naturalistul CONSTANTIN DUMBRAVA

220px-Cdum1

Dumbravă Constantin (n. 13 aprilie 1898Buhuși – d. 22 septembrie 1935Cannes) a fost un naturalist, glaceolog și cercetător polar român.

Este fiul unor oameni modești, tatăl fiind factor poștal iar mama, lucrătoare la C F.R.

A absolvit scoala primară la Buhuși, liceul la Botoșani iar  studiile superioare în Franța și Belgia,  ajungand si Doctor în științe. Căsătorindu-se cu Estelle Heigs, o americancă, s-a stabilit la New York, unde și-a pregătit cele trei expediții:

1925, timp de patru luni, în perimetrul țărmului groenlandez;

– 1927, cu durata totală de 14 luni;

– 1934, „cînd balonul în care se afla s-a prăbușit în Oceanul înghețat de Nord, aproape de Angmasalik din Țara regelui Christian” (Cf. Constantin Dumbravă).

Expediția românească din Groenlanda (1927—1928), cea mai mare insulă a Pămîntului (2 175 600 km2), descoperită de Eric cel Roșu în anul 986, s-a desfășurat sub auspiciile Societății de Geografie a Franței și a Societății Regale Belgiene de Geografie, cu fonduri puse la dispoziție de Societatea de Geografie din Philadelphia, de Clubul Exploratorilor din New York și de Universitatea din Michigan (S.U.A.).

Și-a propus să facă observații meteorologice (mișcarea ciclonilor și anticiclonilor, proprietățile gheții marine și ale celei de creastă, temperatura apei mării, mareele, curenții marini), botanice, zoologice, etnografice, geomorfologice etc.

Constantin Dumbrava și-a asociat în acțiunea sa pe inginerul belgian Freddy Bernard, specialist în meteorologie. A părăsit Copenhaga în ziua de 26 iulie 1927 la bordul vasului „Gertrude Rask”. A ocolit Danemarca, a pătruns în apele Mării Nordului, a lăsat în urmă Islanda și, după zece zile de la plecare, traversînd Atlanticul, a ajuns la Angmasalik. Cercetările efectuate pe coasta estică a insulei n-au fost oprite nici în timpul nopții polare. Cu sprijinul băștinașilor, a reușit să străbată o zonă întinsă în raport cu locul în care își stabilise tabăra și să fie oaspetele unui număr de 22 așezări ale eschimoșilor. Intenționa chiar o traversare a Antarcticii pînă la Holstensborg, locul unde își desfășura munca în același timp profesorul H.W. Hobbs de la Universitatea din Michigan.

La revenirea în Europa a ținut conferințe despre expediția lui științifică. Relatînd despre rezultatele ei, glaciologul afirma în rezumat: „Timp de 12 luni am recoltat colecții etnografice, documente asupra obiceiurilor micului popor eschimos, am făcut un film de 3 500 m, am capturat o vulpe și alte animale, pe care le-am oferit Grădinii zoologice din Anvers, un fetus de focă, pe care l-am conservat în formol, un urs alb, o focă, al cărei corp l-am împăiat și multe cranii umane și de mamifere și am adunat un mare număr de observații meteorologice”.

Scrieri:

  • Un an printre eschimoși (în limba franceză)
  • Jurnal de călătorie (în limba engleză)

Sursa: Wikipedia

Personalitati buhusene-regizoarea ELISABETA BOSTAN

elisabeta-bostan-204288l-214x0-wtm-121004b7

Cunoscuta regizoare si scenaristă Elisabeta Bostan s-a născut la 1 martie 1931, in Buhuşi, judeţul Bacău.

A absolvit Colegiul National Calistrat Hogas din Piatra Neamţ si, pasionată de punerea in scenă a pieselor de teatru clasice romanesti incă din perioada liceului, s-a înscris la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucuresti, la sectia regie. A absolvit in anul 1954.

A debutat in 1958, cu doua scurtmetraje, documentare etnografice: Trei jocuri romanesti si Dansul Closca cu puii de aur.

In 1961 a regizat primul film de lungmetraj: Pustiul.

Este autoarea scenariilor filmelor: Hora, Nunta in Tara Oasului, Naica si pestele, Pupaza din tei, Amintiri din copilarie, Naica si barza, Naica pleaca la Bucuresti, Naica si veverita si Tinerete fara batranete, Veronica, Veronica se intoarce- in colaborare cu scenarista Vasilica Istrate.

A regizat cunoscutul serial de televiziune Fram.

În 1996 a fondat festivalul internaţional de film studenţesc CineMAiubit. Este profesoara de regie si decan al Facultăţii de Film din cadrul Universitatii Naţionale de Arta Teatrala si Cinematografie, membra a Uniunii Cineaştilor din România, face parte din  Consiliul de Administraţie al Centrului Naţional al Cinematografiei (CNC).

Premii:

-„Năică”- Marele premiu, Gijon;

-Marele premiu, Teheran;

-„Amintiri din copilărie”- Marele premiu, Gijon;

-„Tinereţe fără bătrâneţe”- Premiul special al juriului, Moscova;

-Medalia de aur, Teheran şi Ciudad de Panama;

-„Veronica”- Medalie de bronz, Moscova.

Filmografie – scenarist

Sursa: Wikipedia

  images (1)

Personalitati buhusene-istoricul GHEORGHE PLATON

paton3

Născut la 26 februarie 1926 la Buhuşi, jud. Bacău, acad. Gheorghe Platon a inceput studiile in localitatea natala. A continuat si absolvit studiile secundare la Piatra Neamt (1936-1944). Cursurile universitare le-a absolvit la Facultateade Litere, Sectia Istorie din cadrul Universitatii „Al.I. Cuza” Iasi (1946-1950). Ca student a fost incadrat preparator la Facultatea de Istorie din Iasi (1950). Dupa absolvire a fost avansat asistent, paralel functionand si ca cercetator la Institutul de Istorie si Arheologie „A.D. Xenopol”. Si-a trecut examenul de doctorat la Universitatea „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, cu teza: Situatia si lupta maselor populare din Moldova in preajma si in timpul anului revolutionar 1848.

Din anul 1967, a devenit titular al cursului de istoria moderna a romanilor, iar din 1974 profesor universitar. A fost sef al Catedrei de Istoria Romanilor la Facultatea de Istorie din cadrul Universitatii „Al. I. Cuza” din Iasi (1973-1985, 1989-1991).

Paralel cu activitatea de la Catedra a desfasurat o intensa activitate de cercetare stiintifica, ce si-a gasit expresie in peste 300 de titluri (monografii, manuale, articole, culegere de documente), la care se adauga alte 250 de recenzii si articole, referitoare indeosebi la istoria moderna a romanilor, careia i-a consacrat, in 1985, o sinteza, prima de acest gen in istoriografia recenta:

-Domeniul feudal din Moldova in preajma Revolutiei de la 1848 (1973);

– Lupta Romanilor pentru unitate nationala. Ecouri in presa Europeana (1855-1859) (1974);

– Unirea Principatelor Romane (1984);

-Geneza Revolutiei Romane de la 1848. Introducere in istoria moderna a Romaniei (1985);

– Cum s-a infaptuit Romania moderna. O perspectiva asupra strategiei dezvoltarii (1993, in colab.);

-Moldova si inceputurile Revolutiei de la 1848 (1993);

– De la formarea natiunii la Unirea cea Mare. Studii de istorie moderna (6 vol., 1985-2004) s.a.

A elaborat numeroase studii de istorie sociala si de demografie istorica:

– Populatia orasului moldovenesc la mijlocul sec. XIX (1970);

– Boierimea din Moldova in secolul al XIX-lea. Context european si evolutia sociala si politica. Date statistice si observatii istorice (1995, in colab.) s.a.

A colaborat, fiind si redactor, la volumele:

– Alexandru Ioan Cuza. In memoriam (1973);

– Independenta – lupta milenara a poporului roman (1977);

– Romania in relatiile internationale 1699-1939 (1980);

-Istoria orasului Iasi (1980);

– Universitatea „Al. I. Cuza” din Iasi (1985);

– Idees politiques et mentalites en Pologne et en Roumanie. Entre l’Orient et l’Occident (XVII – XIX siecles) (2002);

-Istoria Romanilor, vol.VI, VII/1 si VII/2 (2002-2003), s.a.

Membru al Consiliului National al Istoricilor din Romania, al Societatii de Stiinta Istorice, al Comisiei de Istorie a Relatiilor Internationale de la Milano si presedinte al Comisiei mixte de istorie romano-polone a Academiei Romane; a fost distins cu Premiul Ministerului Educatiei si Invatamantului (1968), cu Premiul „N. Balcescu” al Academiei Romane (1975), cu titlurile de „profesor evidentiat” (1984) si de „profesor emerit” (1996). Doctor honoris causa al Universitatii din Angers (1998) si al Universitatii din Craiova (1999).A fost distins cu Medalia Muncii si cu Ordinul „Pentru Merit” in grad de cavaler.

Datorită valoroasei sale activităţi ştiinţifice, profesorul Gheorghe Platon a fost ales membru corespondent al Academiei Române în anul 1990, iar din anul 1993 a devenit membru titular al acestei prestigioase instituţii.

A încetat din viaţă la Iaşi, la data de 24 ianuarie 2006.

Este cetatean de onoare al oraselor Buhusi si Birlad,  precum si al comunei Baltatesti-Neamt.