Personalitati buhusene-naturalistul CONSTANTIN DUMBRAVA

220px-Cdum1

Dumbravă Constantin (n. 13 aprilie 1898Buhuși – d. 22 septembrie 1935Cannes) a fost un naturalist, glaceolog și cercetător polar român.

Este fiul unor oameni modești, tatăl fiind factor poștal iar mama, lucrătoare la C F.R.

A absolvit scoala primară la Buhuși, liceul la Botoșani iar  studiile superioare în Franța și Belgia,  ajungand si Doctor în științe. Căsătorindu-se cu Estelle Heigs, o americancă, s-a stabilit la New York, unde și-a pregătit cele trei expediții:

1925, timp de patru luni, în perimetrul țărmului groenlandez;

– 1927, cu durata totală de 14 luni;

– 1934, „cînd balonul în care se afla s-a prăbușit în Oceanul înghețat de Nord, aproape de Angmasalik din Țara regelui Christian” (Cf. Constantin Dumbravă).

Expediția românească din Groenlanda (1927—1928), cea mai mare insulă a Pămîntului (2 175 600 km2), descoperită de Eric cel Roșu în anul 986, s-a desfășurat sub auspiciile Societății de Geografie a Franței și a Societății Regale Belgiene de Geografie, cu fonduri puse la dispoziție de Societatea de Geografie din Philadelphia, de Clubul Exploratorilor din New York și de Universitatea din Michigan (S.U.A.).

Și-a propus să facă observații meteorologice (mișcarea ciclonilor și anticiclonilor, proprietățile gheții marine și ale celei de creastă, temperatura apei mării, mareele, curenții marini), botanice, zoologice, etnografice, geomorfologice etc.

Constantin Dumbrava și-a asociat în acțiunea sa pe inginerul belgian Freddy Bernard, specialist în meteorologie. A părăsit Copenhaga în ziua de 26 iulie 1927 la bordul vasului „Gertrude Rask”. A ocolit Danemarca, a pătruns în apele Mării Nordului, a lăsat în urmă Islanda și, după zece zile de la plecare, traversînd Atlanticul, a ajuns la Angmasalik. Cercetările efectuate pe coasta estică a insulei n-au fost oprite nici în timpul nopții polare. Cu sprijinul băștinașilor, a reușit să străbată o zonă întinsă în raport cu locul în care își stabilise tabăra și să fie oaspetele unui număr de 22 așezări ale eschimoșilor. Intenționa chiar o traversare a Antarcticii pînă la Holstensborg, locul unde își desfășura munca în același timp profesorul H.W. Hobbs de la Universitatea din Michigan.

La revenirea în Europa a ținut conferințe despre expediția lui științifică. Relatînd despre rezultatele ei, glaciologul afirma în rezumat: „Timp de 12 luni am recoltat colecții etnografice, documente asupra obiceiurilor micului popor eschimos, am făcut un film de 3 500 m, am capturat o vulpe și alte animale, pe care le-am oferit Grădinii zoologice din Anvers, un fetus de focă, pe care l-am conservat în formol, un urs alb, o focă, al cărei corp l-am împăiat și multe cranii umane și de mamifere și am adunat un mare număr de observații meteorologice”.

Scrieri:

  • Un an printre eschimoși (în limba franceză)
  • Jurnal de călătorie (în limba engleză)

Sursa: Wikipedia

Personalitati buhusene-istoricul GHEORGHE PLATON

paton3

Născut la 26 februarie 1926 la Buhuşi, jud. Bacău, acad. Gheorghe Platon a inceput studiile in localitatea natala. A continuat si absolvit studiile secundare la Piatra Neamt (1936-1944). Cursurile universitare le-a absolvit la Facultateade Litere, Sectia Istorie din cadrul Universitatii „Al.I. Cuza” Iasi (1946-1950). Ca student a fost incadrat preparator la Facultatea de Istorie din Iasi (1950). Dupa absolvire a fost avansat asistent, paralel functionand si ca cercetator la Institutul de Istorie si Arheologie „A.D. Xenopol”. Si-a trecut examenul de doctorat la Universitatea „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, cu teza: Situatia si lupta maselor populare din Moldova in preajma si in timpul anului revolutionar 1848.

Din anul 1967, a devenit titular al cursului de istoria moderna a romanilor, iar din 1974 profesor universitar. A fost sef al Catedrei de Istoria Romanilor la Facultatea de Istorie din cadrul Universitatii „Al. I. Cuza” din Iasi (1973-1985, 1989-1991).

Paralel cu activitatea de la Catedra a desfasurat o intensa activitate de cercetare stiintifica, ce si-a gasit expresie in peste 300 de titluri (monografii, manuale, articole, culegere de documente), la care se adauga alte 250 de recenzii si articole, referitoare indeosebi la istoria moderna a romanilor, careia i-a consacrat, in 1985, o sinteza, prima de acest gen in istoriografia recenta:

-Domeniul feudal din Moldova in preajma Revolutiei de la 1848 (1973);

– Lupta Romanilor pentru unitate nationala. Ecouri in presa Europeana (1855-1859) (1974);

– Unirea Principatelor Romane (1984);

-Geneza Revolutiei Romane de la 1848. Introducere in istoria moderna a Romaniei (1985);

– Cum s-a infaptuit Romania moderna. O perspectiva asupra strategiei dezvoltarii (1993, in colab.);

-Moldova si inceputurile Revolutiei de la 1848 (1993);

– De la formarea natiunii la Unirea cea Mare. Studii de istorie moderna (6 vol., 1985-2004) s.a.

A elaborat numeroase studii de istorie sociala si de demografie istorica:

– Populatia orasului moldovenesc la mijlocul sec. XIX (1970);

– Boierimea din Moldova in secolul al XIX-lea. Context european si evolutia sociala si politica. Date statistice si observatii istorice (1995, in colab.) s.a.

A colaborat, fiind si redactor, la volumele:

– Alexandru Ioan Cuza. In memoriam (1973);

– Independenta – lupta milenara a poporului roman (1977);

– Romania in relatiile internationale 1699-1939 (1980);

-Istoria orasului Iasi (1980);

– Universitatea „Al. I. Cuza” din Iasi (1985);

– Idees politiques et mentalites en Pologne et en Roumanie. Entre l’Orient et l’Occident (XVII – XIX siecles) (2002);

-Istoria Romanilor, vol.VI, VII/1 si VII/2 (2002-2003), s.a.

Membru al Consiliului National al Istoricilor din Romania, al Societatii de Stiinta Istorice, al Comisiei de Istorie a Relatiilor Internationale de la Milano si presedinte al Comisiei mixte de istorie romano-polone a Academiei Romane; a fost distins cu Premiul Ministerului Educatiei si Invatamantului (1968), cu Premiul „N. Balcescu” al Academiei Romane (1975), cu titlurile de „profesor evidentiat” (1984) si de „profesor emerit” (1996). Doctor honoris causa al Universitatii din Angers (1998) si al Universitatii din Craiova (1999).A fost distins cu Medalia Muncii si cu Ordinul „Pentru Merit” in grad de cavaler.

Datorită valoroasei sale activităţi ştiinţifice, profesorul Gheorghe Platon a fost ales membru corespondent al Academiei Române în anul 1990, iar din anul 1993 a devenit membru titular al acestei prestigioase instituţii.

A încetat din viaţă la Iaşi, la data de 24 ianuarie 2006.

Este cetatean de onoare al oraselor Buhusi si Birlad,  precum si al comunei Baltatesti-Neamt.

Repere turistice din Buhusi-Manastirea Runc

La o distanţă de câţiva kilometri, spre răsărit de oraşul Buhuşi, într-o zonă deluroasă împădurită, fiinţează una din vechile mănăstiri ale Arhiepiscopiei romanului si Bacaului.
Prin tradiţie, zidirea ei este atribuită Sfântului voievod Ştefan cel Mare, după bătălia de la Orbic, din 1457, împotriva lui Petru Aron. Documentar este amintită la 1 Aprilie 1695, când se vorbeşte despre o danie a lui Ionaşcu Isărescu cu soţia sa Alexandra, consideraţi ctitorii reali ai mănăstirii. Existenţa ei, fără a socoti câteva crâmpeie disparate ale unor intervenţii mai puţin plăcute, a fost neîntreruptă. Până în 1888 a fost obşte de călugări iar apoi, desfiinţindu-se, a devenit biserică de mir a parohiei Lipoveni-Neamţ. În 1941, venind de la mănăstirea Sihăstria, ieromonahul Casian Cojoc reuşeşte să o redeschidă. În 1959, pentru opt ani, este iarăşi închisă şi preluată de Statul comunist. Din anul 1967 viaţa monahală a fost reluată fără întrerupere până în prezent.

Hramul bisericii este „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, iar al paraclisului „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”. După ultima ei redeschidere şi, mai ales după 1990, s-au executat mai multe lucrări de renovare şi extindere a clădirilor anexe, o reconstrucţie a clopotniţei şi cele necesare unor activităţi gospodăreşti curente. Biserica mănăstirii a fost restaurată şi pictată între 1986-1988 de Gheorghe Matei din Arad, în patrimoniul ei existând şi icoana „Axioniţa”, pictată de monahul Irineu Protcenco de la mănăstirea Sihăstria.

Mănăstirea Runc are un pronunţat rol şi impact duhovnicesc prin programul complet al slujbelor specific monahale, oferind şi posiblităţi de cazare pentru pelerini. Continuitatea ei peste veacuri a însemnat şi câştigarea unei bogate experienţe duhovniceşti şi pastorale prin râvna stareţilor Casian Cojoc, Sofronie Ungureanu, Isaia Ţugurlan, Melchisedec Nicolau şi, din 22 martie 1987, a stareţului Arhim. Emilian Panait. Mulţi dintre monahii formaţi aici au acoperit, de-a lungul anilor, trebuinţele pastorale şi duhovniceşti ale altor aşezări monahale sau ale centrului arhiepiscopal.
În prezent obştea numără 13 monahi, fiind un punct de reper spiritual pentru cei care o cercetează. Asemeni pădurii variate şi drepte în mijlocul căreia se află, vieţuitorii de aici îşi afirmă darurile şi aspiraţia lor spre sfinţenie împlinind în tăcere lucrarea braţelor, a minţii şi a inimii.

cultura_bacau_816872812

Repere turistice din Buhusi-Sinagoga Klaus

Sinagoga Klaus din Buhusi se afla pe strada Al.I.Cuza nr. 51, judetul Bacau si a fost construita la mijlocul secolului XIX, de catre rabinul de Buhusi, Isac Fridman, unul din descendentii dinastiei Rugiri.

Sinagoga a fost ridicata pe locul uneia anterioare, construita tot de el, in cadrul Curtii rabinice pe care a intemeiat-o aici.

In fosta Curte rabinica, de o suprafata de 5.400 mp, a functionat o scoala si o baie rituala. In prezent, incinta ocupa o suprafata de 1.516 mp.

Anual, toamna, cand sunt sarbatorile evreiesti, la Buhusi vin pelerini din lumea intreaga.

Sinagoga Klaus din Buhusi este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Moldova, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in apropiere.

download

Repere turistice din Buhusi – Hanul de la Gura Orbicului

Hanul de la Gura Orbicului este monument istoric si de arhitectura laica. El a fost construit in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, tip rates (han postal fortificat), si se numara, in urma cu vreo treizeci de ani, printre cele mai bine pastrate hanuri moldovenesti. Este construit din caramida. A jucat un rol important pe drumul comercial de pe Valea Bistritei. Aici poposeau carele ardelenesti si moldovenesti incarcate cu marfuri. In fapt, astazi trebuie sa vorbim despre fostul rates Orbic, pentru ca el a ajuns o ruina. Pe internet, la Orbic –Wikipedia, mai putem citi doar atât despre Orbic : „Fost sat din Moldova, in prezent incadrat in orasul Buhusi, fiind un cartier al acestuia, situat pe malul râului Orbic. Cartierul Orbic este locuit in proportie de 100% din tigani si are o criminalitate foarte ridicata”.

Timid, au incercat sa-l restaureze comunistii, dar s-a opus Paul Niculescu-Mizil. Dupa 1990, familia Bârladeanu, careia comunistii ii luase cu forta cea mai mare parte din han, a reintrat in posesia acestei parti. S-a incercat restaurarea monumentului istoric. A fost aprobata si o suma de patru miliarde de lei vechi, dar pentru ca monumentul nu apartinea comunitatii locale, restaurarea n-a fost posibila. Negocierile Consiliului Local cu membrii familiei Bârladeanu – care au avut ca scop cumpararea hanului – au fost un esec. O parte a terenului din curtea hanului a fost retrocedata. Hanul in sine nu mai poate fi denumit decât ruina. A murit hanul? „Daca n-a murit inca, il omoara sigur timpul- spune primarul Ionel Turcea. Timpul il va darâma definitiv. Statutul juridic al hanului a impiedicat, in mare parte, restaurarea. Cumpararea hanului de la proprietari ar fi costat Consiliul Local, in urma cu mai multi ani, vreo zece miliarde… Un privat nu poate restaura un asemenea monument. Acum, credem ca restaurarea nu mai este posibila, deoarece nu exista nici documente pe baza carora ar putea fi realizat proiectul“.

Ruina poate fi vazuta pe strada Libertatii, in apropierea salii polivalente, pe DN 15. Se zice ca, in scurt timp, in preajma ruinei, pe terenul retrocedat si vândut, se va inalta o biserica, desi unii mai cred ca mai nimerit ar fi ca, intr-o forma sau alta, sa reinvie ratesul.

Sursa: Buhusi Online

Poza0263

Poza0266

Poza0265 (1)

MEDALIE DE BRONZ LA OLIMPIA NATIONALA DE FIZICA

După mulți ani de “secetă” la olimpiadele naționale, un elev din Buhuși sparge gheața.

Razvan Petru Secure, elev în clasa a VI-a la Școala “Mihai Eminescu”, a reușit să obțină Medalia de Bronz la Faza Națională a Olimpiadei de Fizică ce a avut loc la începutul lunii aprilie la Satu Mare. Profesorul îndrumător, Ioan Mihalcea, ne-a spus că “Razvan a muncit foare mult și merită pe deplin acest premiu”.

“Sunt bucuros de această reușită, dar dacă aș fi fost puțin mai atent la proba practică aș fi putut obține un loc mai bun. Abia aștept ediția de anul viitor” – ne-a declarat Răzvan.

SURSA CITATA:BUHUSI-NET.

Ce mult te-am iubit – Zaharia Stancu

zaharia-stancu-ce-mult-te-am-iubit_28fa35413e231c

O data cu citirea acestui roman am inteles mult mai bine  ce inseamna satul romanesc cu tot ce cuprinde : trairi sufletesti, batalia pentru existenta,  pasivitatea in fata mortii…

De ce recomand aceasta carte ?

Cartea este un poem  al inmormantarii.  Ea mai poate fi considerata un poem al amintirii, al memoriei.  Inmormantarea este  pretextul pentru a opune  moartea, vietii.  Desi concentrat asupra unei singure teme, romanul este o carte de o remarcabila bogatie, saturata de poezia tragicului. E probabil cea mai frumoasa si mai multilaterala dintre scrierile  autorului;  te emotioneaza, te framanta si constituie un indemn sa cugeti la propria ta existenta.

Coloritul national, profund original, serveste drept fundal unei ample meditatii asupra problemelor vietii noastre, a tuturor  gandurilor  ce  se opresc asupra copilariei si senectutii, asupra vietii si mortii, asupra fericirii si nefericirii, asupra painii cea de toate zilele, asupra muncii, asupra bogatiei si saraciei. Romanul nu-ti da ragazul sa-ti tragi rasuflarea, nu-ti ingaduie sa faci pauze, sa te refugiezi in liniste, sa te aperi, de torentul de idei si sentimente ce-ti navalesc in suflet;  el te constrange sa reflectezi, sa chibzuiesti, sa-ti pui probleme, sa te framanti…

In concluzie,  cartea poate fi interpretata drept un „bocet metafizic”  si este dincolo de orice consideratie  literara, cartea cea mai profunda si mai pura a lui Zaharia Stancu…de aceea,  va recomand sa o cititi cu  placere.