Judecatori din Bacau, speriati de o asociatie care vorbeste despre abuzurile magistratilor

 s560x316_balanta1_copy
Opt bacauani cu vârste cuprinse intre 60 si 80 de ani s-au gândit sa infiinteze o asociatie a victimelor abuzurilor magistratilor * denumirea a bagat spaima in judecatorii care au trebuit sa decida daca dau sau nu personalitate juridica asociatiei * si nu au dat, argumentând ca fondatorii au in intentie sa “incite la nesupunere fata de masurile autoritatii judecatoresti” * cu ceva ani in urma, o alta asociatie a victimelor magistratilor, din Bucuresti, a intâmpinat aceleasi piedici, dar a reusit sa câstige la CEDO, inclusiv despagubiri.

Corneliu Balan (76 ani), fost deputat in perioada ’92 – ’96 si expert parlamentar urmatorii patru ani, a deschis actiune in instanta, anul trecut, pentru inregistrarea asociatiei in Registrul Asociatiilor si Fundatiilor.

Conform statutului, Asociatia Victimelor Abuzurilor Magistratilor din România are ca scop promovarea si apararea drepturilor si libertatilor omului si isi propune sa acorde consultanta si consiliere in acest domeniu, sa dezvolte programe proprii si parteneriate cu autoritatile publice din tara si strainatate, organizarea de marsuri, manifestatii publice si alte activitati de sensibilizare a opiniei publice. Totul cu respectarea legii.

Chiar si asa, obiectivele propuse si, in special, denumirea asociatiei care face referire la “abuzurile magistratilor” i-au speriat in asa hal pe judecatori ca au respins la unison toate actiunile legate de asociatie depuse in instantele din Bacau, cu justificari din cele mai bizare.

Prima piedica a venit de la Ministerul Justitiei care a refuzat eliberarea dovezii de disponibilitate a denumirii. “Inca o dovada a abuzurilor din justitie, in contradictie cu Constitutia României si cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, aprobata de ONU si ratificata de Parlamentul României”, a fost reactia lui Balan. Cum motiveaza Ministerul Justitiei? Pe baza aceleiasi Constitutii. “Scopul ce reiese din denumirile asociatiilor (doua variante propuse, n.r.) este in contradictie cu art. 40, alin (2), din Constitutia României, care prevede ca organizatiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militeaza impotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranitatii, integritatii sau a independentei României sunt neconstitutionale.

Denumirile asociatiilor sunt neconstitutionale prin faptul ca un grup de persoane stabileste când este o hotarâre judecatoreasca nedreapta, legitima sau o expresie a ilegalitatii”, arata Ministerul Justitiei, desi in statutul asociatiei nu se regaseste o astfel de intentie de a pune la indoiala o hotarâre judecatoreasca, ci doar aceea de a da posibilitatea victimelor abuzurilor de a se asocia. Interpretarile pe marginea obiectivelor asociatiei continua in aceeasi nota: “Particularii nu au calitatea sa constate nedreptatea, neregulile sau ilegalitatile comise de catre magistrati, intrucât doar autoritatile statului sunt indrituite sa faca investigatii in aceasta privinta si au competenta de a pronunta concluzii in asemenea chestiuni”, este explicatia Ministerului Justitiei.

Nici magistratii de la Judecatoria si Tribunalul Bacau nu au vazut cu ochi buni infiintarea unei asociatii care sa reuneasca victime ale abuzurilor din sistemul judiciar. Justificarile pentru respingerea actiunilor fac trimitere, culmea, tot la Constitutie. Magistratul de la Judecatoria Bacau care s-a pronuntat in acest dosar s-a simtit intimidat de marsurile si manifestatiile publice de care se vorbeste in statut.

Iar concluzia “logica” la care a ajuns a fost ca “scopul asociatiei, interpretat prin raportare la denumirea asociatiei, contravine Constitutiei, deoarece rezulta ca un grup de persoane stabileste când o hotarâre este abuziva, ilegala, iar prin activitatile stipulate in statut, se incita la nesupunere fata de masurile autoritatii judecatoresti. Calitatea de «victima a abuzurilor magistratilor» nu poate fi stabilita in mod arbitrar de o persoana particulara”, motiveaza magistratul de la Judecatoria Bacau.

Zbucium mare a fost si la Tribunal, instanta care a respins, la rândul ei, actiunea asociatiei, pe motiv ca “din scopul asociatiei, interpretat prin raportare la denumirea asociatiei, rezulta ca obiectivul asociatiei este si acela de a stabili «calitatea» de victima a unei persoane si daca o hotarâre judecatoreasca este nelegala si abuziva”.

“Vom cere la CEDO aprobarea constituirii asociatiei, cu despagubiri legale si constitutionale”, anunta Corneliu Balan, revoltat de deciziile instantelor din Bacau. “Noi nu ne organizam sa intram in transee si sa pregatim armele pentru suprimarea justitiei, din contra, noi militam pentru respectarea legii si a dreptatii, pentru ca unde nu este justitie, este abuz si haos”, arata Balan.

Ideea infiintarii unei astfel de asociatii a pornit de la cele 4.000 de memorii primite de Inspectia Judiciara din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, in 2013, la care s-a raspuns sec ca justitia este independenta.

“Independenta? La noi e dictatura! Nimeni niciodata nu s-a sesizat sa-i intrebe pe judecatori de ce au dat condamnari abuzive, in cazul celor care au fost in final achitati. Nu exista nicio lege care sa stabileasca vinovatia magistratilor si sanctiuni pentru abuzuri. Peste tot auzim ca magistratul este suveran. Si nu e o problema daca respecta legea si daca o aplica la fel pentru toti, asa cum spune Constitutia, fara discriminari”, mai precizeaza Corneliu Balan.

Corneliu Balan a facut sesizare si la Curtea Constitutionala, institutie care, in raspunsul dat, vorbeste despre incalcarea art. 11 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (dreptul la asociere), dar face referire si la hotarârea CEDO, din 14 ianuarie 2014, data in actiunea deschisa de Asociatia Victimelor Magistratilor din România. Asociatia este din Bucuresti si a intâmpinat aceleasi piedici in momentul in care a cerut acordarea personalitatii juridice. Fondatorii nu doar ca au câstigat la CEDO dreptul de a infiinta asociatia, dar au obtinut si despagubiri materiale si morale de 2.000 euro.

“Curtea a constatat incalcarea art. 11, considerând ca refuzul instantelor române de a acorda personalitate juridica si de a inscrie Asociatia Victimelor Magistratilor din România in Registrul Asociatiilor si Fundatiilor contravine libertatii de asociere, fiind o masura disproportionata si nejustificata intr-o societate democratica.

Asociatia reclamanta a invocat in fata Curtii decizia instantelor nationale de respingere a cererii cu motivarea ca scopul asociatiei era vadit neconstitutional si urmarea uzurparea puterii judecatoresti, nerespectarea hotarârilor instantelor si crearea unui sistem judiciar paralel. (…) Scopul real avut in vedere la momentul constituirii asociatiei, conform reclamantilor, era acela de sprijinire a sistemului judiciar prin captarea atentiei publice asupra potentialelor abuzuri si erori judiciare”, se arata in decizia CEDO.

“Având in vedere ca motivarea instantelor nationale a vizat o simpla presupunere cu privire la adevarata intentie a membrilor asociatiei, Curtea a constatat ca refuzul inregistrarii acesteia din urma nu a fost determinat nici de o nevoie sociala stringenta, nici suficient de convingator argumentat, fiind o masura luata inainte ca asociatia reclamanta sa-si inceapa efectiv activitatea.” – decizia CEDO.
Victime ale abuzurilor magistratilor exista cu adevarat. Si nu o spun “particularii”, ci hotarâri date tot de instante judecatoresti. Despre una din erorile judiciare vorbeste Vasile Tataru, un bacauan condamnat pe nedrept pentru uciderea profesorului de matematică din Grigoreni, Gheorghe Cernat. A stat pe nedrept in arest aproape trei ani dupa care a fost achitat, din lipsa de probe. Anul trecut, barbatul a deschis actiune în instanta împotriva statului român si cere despagubiri materiale de 63.718 lei si 1.000.000 lei daune morale. Daca va câstiga, banii vor fi dati din bugetul statului, adica din buzunarele noastre.
Sursa:Desteptarea. ro
Anunțuri

Justitia cu DEX la purtator

images

Adus de spate, cu o privire abatuta si oarecum ingrijorat, un batrân la vreo 75 de ani si nu mai mult de 40 de kilograme a venit asa, de capul lui, in instanta sa-si ceara drepturile. Nu are prea multi bani in buzunar dupa pantalonii decolorati de ani, dar a auzit pe la televizor ceva de accesul la Justitie.

Agitatia din sala de judecata il cam intimideaza si se simte putin descurajat de siguranta ostentativa cu care-l priveste “partea adversa”, juristul unei institutii publice. In sala se face liniste, incepe sedinta condusa de o judecatoare care i-ar putea fi nepoata.

“Autoritatea de lucru judecat, despre aceasta exceptie discutam, de ce nu intelegeti?”, este fraza care-l izbeste pe batrân de câteva ori la rând. Omul e buimac, si pentru ca nu intelege in ce limba se vorbeste, dar nu pricepe nici iritarea judecatoarei. El nu-si vrea decât casa, nu-si cere decât dreptul lui, niciun ban in plus.

Nici cei din sala nu inteleg de unde e “autoritatea” asta si cu ce se ocupa, dar zâmbesc superior si comenteaza ironic. Judecatoarea isi pierde rabdarea si ii spune batrânului sa-si angajeze avocat daca nu intelege despre ce e vorba.

Nu de alta, dar sa nu pierdem timp degeaba! Oameni buni (ma refer la judecatorii care au uitat sa vorbeasca româneste), apropo de timp, mai putin ar dura sa va exprimati intr-un limbaj accesibil celui din fata dvs.

Nu aveti de ce si pe cine sa impresionati cu un vocabular academic si nici dreptul sa umiliti oamenii mai putin instruiti sau care nu-si permit un avocat care sa le traduca ce vorbiti. Inteleg ca in documente trebuie scris in astfel de termeni, dar in cazul acesta, ca sa fim corecti pâna la capat, nu inteleg de ce unii dintre magistrati nu au invatat unde sa puna virgulele.

Dar e alta discutie. Cert este ca nu toata lumea doarme cu DEX-ul la cap si ca judecatorul, daca este de buna credinta si are respect macar pentru vârsta unui om, nu se cramponeaza de un limbaj de lemn doar ca sa scape de un dosar.

Privind scena revoltatoare din instanta, nu m-a putut duce gândul decât la altele la fel de aberante, cum dna judecator isi ia la rost sotul ca a ajuns “tardiv” acasa sau cum le explica celor mici ca borsul s-a “perimat”. Ce-ar fi daca si medicii ne-ar lua la rost ca nu am venit cu avocatul dupa noi ca sa ne traduca limbajul de specialitate?!

Sursa: Desteptarea.ro

Redactare lucrari de licenta drept, cereri si actiuni in justitie, contracte, etc.

images

Jurist, licentiat in drept la Facultatea de Drept „Simion Barnutiu” din cadrul Universitatii  „Lucian Blaga”  Sibiu,  redactez si ofer spre vanzare lucrari de licenta la drept.

De asemenea , redactez  cereri si actiuni de chemare in justitie in toate domeniile  dreptului, contracte de orice fel, infiintari persoane juridice (societati, asociatii, etc.), inclusiv testamente si succesiuni.

Ofer si consultanta juridica in limita posibilitatilor.

Toate acestea la preturi convenabile si negociabile !!!

Ma puteti contacta la:

-e-mail: gheorghechifu40@gmail.com; chifugheorghe@yahoo.com

-tel.: 074901186; 0234263362

Pentru a deveni juristi si a rezolva mai usor problemele juridice, apelati cu incredere !

!

contract_flll

lucrari-de-licenta1