Rozmarinul, planta miraculoasa

Oamenii se tratează deja de mulți ani de artrită, gută, astmă, eczemă, afecțiuni ale ficatului, vezicii biliare, inimii… Aceasta ajută la restabilirea organismului după boli grave! Simțiți că mintea și corpul au obosit?

Acum veți afla că există o plantă puternică și aromată care vă poate da energia necesară. Aceasta crește foarte bine în regiunile calde și se folosește în calitate de condiment. Oamenii beneficiază de proprietățile sale vindecătoare deja de sute de ani. Planta miraculoasă se numește rozmarin.

Iată doar câteva beneficii ale acestei plante minune:

1. Rozmarinul îmbunătățește activitatea inimii și a circulației sangvine.

Are proprietăți anti-sclerotice și scade nivelul de colesterol. Cercetările au demonstrat că această plantă este folositoare pentru a se recupera după boli grave, în special pentru persoanele mai în vârstă care au o circulație sangvină deficitară la nivel de creier.

Pentru îmbunătățirea circulației sangvine a creierului și a activității inimii se recomandă să consumați: 1 linguriță de frunze de rozmarin la 2 pahare de apă fierbinte, se infuzează 30 de minute, apoi se strecoară. Se bea 1-2 linguri de 3 ori pe zi înainte de masă.

2. Rozmarinul întinerește celulele pielii.

Hidratează pielea, îndepărtează ridurile și umflăturile, activează circulația, conferă elasticitate, îmbunătățește culoarea pielii, îndepărtează petele pigmentare. Se recomandă să se bea ceai de rozmarin, să se adauge ulei de rozmarin în creme și măști, precum și să se aplice pe față infuzie de rozmarin.

3. Ameliorează durerile de articulații, îndepărtează inflamațiile și cicatrizează.

Este indicat în cazul proceselor inflamatorii din organism, deci benefic în caz de dureri de articulații, răceli și tratarea rănilor, ulcerațiilor.

4. Îmbunătățește sănătatea creierului.

Rozmarinul crește fluxul de sânge spre cap. Planta conține legături care previn degradarea neurotransmițătorului principal care asigură o memorie bună.

5. Remediu împotriva afecțiunilor glandelor suprarenale și stresului.

Rozmarinul este minunat pentru că are efect calmant asupra hormonilor de stres și creează o stare de bine. Rozmarinul nu doar redă energie, dar și relaxează corpul și mintea.

6. Stimulează creșterea părului, deoarece rozmarinul îmbunătățește circulația.

7. Ajută în procesul de slăbire.

Acesta grăbește dizolvarea grăsimilor și scade pofta de mâncare.

Este binevenit să fie combinat cu pelin, salvie și flori de porumbar. Amestecați plantele în cantitate egală și preparați ceaiul din 1 linguriță de amestec și 300 ml apă fierbinte. Se infuzează 25 de minute, se strecoară. Se bea a câte 150 ml de trei ori pe zi, timp de 21 de zile, cu 30 de minute înainte de masă.

De asemenea, puteți inspira vapori de ulei de rozmarin, puteți să picurați câteva picături de ulei esențial de rozmarin în șampon, creme și măști pentru îngrijirea pielii și părului. Consumați ceai. Se recomandă să consumați 1-2 pahare de ceai în fiecare zi.

Este foarte benefic înainte de somn. Ceaiul de rozmarin se consumă și în caz de diabet, afecțiuni ale ficatului, vezicii biliare, atac de cord.

Rozmarinul poate fi crescut și în apartament. Cel mai bine este să puneți o crenguță de rozmarin matur în apă pentru a da rădăcini, apoi o plantați și îi asigurați aer și lumină din plin. Este contraindicat de utilizat rozmarinul pentru tratarea copiilor mai mici de 12 ani, femeilor însărcinate și persoanelor epileptice. Rozmarinul crește tensiunea arterială pentru o scurtă perioadă, de aceea nu este indicat pentru persoanele hipertonice de gradul 2-3.

Sursa:Poate nu stiai.ro                              

Reclame

7 beneficii pentru sănătate ale şampaniei

Şampania nu este doar o băutură minunată, ci şi o sursă de numeroase beneficii pentru sănătate. Aceasta este un fel de vin, extrasă natural din struguri şi, datorită originii sale, este benefică în multe feluri.

1. Stabilizează tensiunea arterială

Şampania este deosebit de bună pentru pacienţii care suferă de hipertensiune arterială. Aceasta conţine un ingredient care scade tensiunea arterială ridicată şi oferă stabilitate.

2. Bogată în antioxidanţi

Este o băutură bogată în antioxidanţi. Nutrienţii puternici din şampanie ajută la diminuarea bolii cauzatoare de agenţi şi repară celulele deteriorate. Bolile pot varia de la boli de inimă şi tulburări mintale până la probleme obişnuite de obezitate.

 3. Oferă un impuls mental

Dacă doreşti o pauză de la un stil de viaţă stresant, atunci nu trebuie să cauţi prea departe, câteva înghiţituri de şampanie vor rezolva problema. Această băutură are proprietatea inerentă de a-ţi înălţa starea de spirit. Deci, ori de câte ori de simţi apăsat, bea un pahar de şampanie. Aminteşte-ţi că doar unul sau două pahare pe zi sunt recomandate. Altfel, consumul de şampanie poate provoca reacţii adverse.

4. Ajută la păstrarea memoriei

Şampania are un avantaj şi mai grozav, ajută la menţinerea unei proteine care e responsabilă de memorie. Consumul adecvat de şampanie reduce pierderea acestor proteine şi, prin urmare, efectul vârstei nu îţi va influenţa memoria aşa de rău.

5. Îţi oferă un păr flexibil

Pe lângă sănătatea organismului, şampania este bună şi pentru piele. Seminţele de struguri sunt bogate în antioxidanţi care îţi fac părul neted şi flexibil. Forţa părului şi densitatea acestuia se îmbunătăţeşte atunci când bei şampanie.

6. Perfectă pentru faţă şi corp

Este o modalitate bună şi pentru a-ţi îmbogăţi pielea. Aceiaşi antioxidanţi sunt motivul din spatele unei pieli mai suple. Aplică o dată sau de două ori pe săptămână şampanie pe faţă, corp şi apoi cu cremă hidratantă. Lasă-o să-ţi facă efectul peste noapte şi vei vedea rezultatele în două-trei săptămâni. Ridurile vizibile fine vor fi reduse.

7. Te ajută să te păstrezi în formă

Şampania este una din băuturile cu cele mai puţine calorii pe care ai să le găseşti vreodată. Deci, bea şampanie pentru a rămâne în formă. Bea cu atenţie şi păstrează-ţi silueta perfectă.

Sursa: Apropo tv.ro

 

7 alegeri pe care probabil le vei regreta peste 10 ani

Zece ani poate parea o perioada atat de indepartata, incat parca nici nu merita sa te gandesti la ea de acum. Dar in adancul sufletului sti bine ca, pentru un viitor asa cum ti-l doresti, trebuie sa incepi sa lucrezi la el chiar din acest moment.

Primul pas in acest proces este evaluarea propriului comportament, pentru a fi sigur ca nu iti sabotezi in mod inconstient sansa la fericire. In acest sens iata sapte alegeri pe care majoritatea oamenilor regreta ca le fac.

Gandeste-te daca si tu ai facut vreuna dintre ele si daca da, gaseste o cale pentru a scapa obisnuinta creata:

1. Petreci mai mult timp cu echipamentele electronice decat cu oamenii.

Ne iubim electronicele, evident. Dar este important sa pastram un echilibru intre timpul petrecut cu oamenii si timpul petrecut conectati la URL-uri. Este atat de usor sa ne lasam prinsi de telefoane, tablete, laptopuri, incat uitam sa ne bucuram de natura, de mangaierea unei adieri de vant sau de cantecul pasarilor. Si productivitatea noastra are de suferit daca pierdem vremea pe net, in loc sa ne concentram pe sarcinile de la birou.

2. Urmaresti un vis care nu-ti apartine.

Fie ca vrem sa facem pe plac parintilor, partenerului sau unui mentor, ne putem pacali singuri ca ne dorim un anumit lucru cand, de fapt, nu facem decat sa indeplinim visul altcuiva. Nu putem invinui pe nimeni pentru acest lucru. Este alegerea noastra: ne definim pe noi insine in functie de ce facem pentru altii, nu pentru noi insine.

Nu este nimic rau in a fi generos si bun, insa lipsa respectului de sine sau a limitelor este un lucru pe care nu-l gasim la oamenii fericiti si de succes.

3. Iti ignori propriile sentimente.

Acest lucru este valabil atat pentru sentimentele pozitive, cat si pentru cele negative. Fie ca ai fi vrut sa spui „te iubesc”, fie ca ai fi vrut sa-ti exprimi mania si frustrarea, oricum vei regreta ca ai pierdut momentul.

Indiferent de situatie, este posibil sa nu mai ai parte de a doua sansa pentru a remedia situatia, a exprima scuze, recunostinta, sau a justifica un gest din trecut. Insa amintirea acestor sentimente te va bantui. De aceea e bine sa spui ce ai de spus cand ti se ofera sansa.

4. Muncesti prea mult.

Cu totii trebuie sa muncim pentru a trai, pentru a ne simti utili, pentru a da un sens vietii. Vrem sa ne castigam independenta financiara, sa putem sa-i ajutam pe cei apropiati si sa ne putem permite sa ne petrecem timpul liber asa cum ne dorim.

Cu toate acestea, cand muncim prea mult, nu mai avem capacitatea de a aprecia valoarea muncii. Aceasta devine o povara, ne priveaza de bucuria pe care o putem obtine de pe urma ei si, in acelasi timp, transmitem celor din jur mesajul ca a fi adult este o sarcina atat de dificila, incat e mai bine sa fie evitata. Iar copiilor nostri le transmitem ca banii sunt mai importanti decat timpul petrecut cu ei sau facand ceva ce ne place.

5. Iti neglijezi sanatatea.

Nu avem parte decat de un corp in aceasta viata, de aceea merita toata atentia pe care i-o putem acorda. Corpul nostru are nevoie de ingrijire, alimentatie echilibrata si miscare.

Multi dintre noi incep sa inteleaga caracterul trecator al vietii numai cand corpul ii ” tradeaza” . Atunci regreta ca nu au luat masuri din timp si apeleaza la actiuni extreme pentru a remedia situatia. Insa este mult mai greu sa repari un lucru care s-a stricat deja, decat sa previi deteriorarea lui de la bun inceput.

 6. Mentii niste relatii toxice.

Asa cum mancarea de proasta calitate ne poate afecta corpul, si relatiile toxice ne pot distruge sanatatea mentala si emotionala. Acestea pot fi de orice fel: cu un partener de viata, un coleg de clasa, un sef, parintii, poate chiar un vecin de bloc.

Cum stii cand o relatie e toxica? Analizeaza felul in care interactiunea cu oamenii respectivi iti afecteaza viata. Cat de bine te-ai simti daca nu ai avea de-a face cu acesti oameni? Daca viata ta pare mai buna fara ei, tine-i la distanta si, fara sa faci prea mare caz, mergi in continuare pe drumul tau.

7. Nu strangi bani albi pentru zile negre.

Intotdeauna apar cheltuieli neprevazute. E bine sa fii pregatit pentru ele. Economiile, care pot folosi pentru o boala neprevazuta, pierderea neasteptata a locului de munca sau a unei persoane apropiate, pot diminua semnificativ stresul unei situatii, care, oricum, are suficienta incarcatura emotionala.

Nu inseamna acum ca trebuie sa ne asteptam la tragedii, insa lipsa unei rezerve financiare este intotdeauna o alegere prea putin inspirata.

In ciuda faptului ca nu putem sti ce ne rezerva urmatorii 10 ani, important este sa intelegem ca ceea ce facem in prezent va influenta in mare masura viitorul.

Sursa: Viata in verde viu.

Unirea Basarabiei cu România, actul istoric care a deschis drumul spre Marea Unire

Până la Centenarul Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, România marchează pe 27 martie un alt eveniment istoric de importanţă majoră, fără de care actul unirii tuturor românilor nu ar fi avut aceeaşi valoare.

Pe 27 martie 1918, Sfatul Ţării de la Chişinău a votat în favoarea Unirii Basarabiei cu România, provincie românească ruptă din trupul vechii Moldove de către ruşi în anul 1812.

Practic, la acel moment s-a întâmplat o reparaţie istorică, urmată mai târziu, în noiembrie, cu unirea Bucovinei şi încheiată cu 1 decembrie, prin unirea Transilvaniei, Banatului şi Crişanei cu România.

Actul de la 27 martie 1918 a fost speculat la maximum de autorităţile din România şi cele de peste Prut, deşi contextul istoric era unul dificil.
România nu ieşise tocmai bine din Primul Război Mondial, în ciuda victoriilor de la Mărăşti-Mărăşeşti şi Oituz. Guvernul legitim al ţării, regele Ferdinand şi familia sa, dar şi Parlamentul erau în refugiu la Iaşi, iar la Bucureşti fusese instalat guvernul colaboraţionist condus de Alexandru Marghiloman, un rival al primului ministru legitim Ionel Brătianu.
Marghiloman a acceptat să devină prim-ministru într-un moment foarte dificil, în primăvara lui 1918, când, abandonată de principalul aliat din zonă, Rusia bolşevică, România a trebuit să accepte o pace nefavorabilă cu Puterile Centrale.
De asemenea, în provinciile ruseşti domina anarhia, pe fondul revoluţiei bolşevice. Deja Ucraina devenise între timp republică. După exemplul Ucrainei, Sfatul Ţării de la Chişinău a dat o Declaraţie prin care proclama Basarabia „Republică Democratică Moldovenească slobodă, de sine stătătoare şi neatârnată“, iar la începutul lui ianuarie 1918 Ion Inculeţ, preşedintele Sfatului
Ţării al Republicii Democratice Moldoveneşti, proclamă independenţa Basarabiei.
Tot în luna ianuarie 1918, Alexandru Marghiloman a trimis trupe române la Chişinău pentru a stabiliza fosta gubernie ţaristă.
Pe 27 martie, Sfatul Ţării a votat prin vot nominal deschis în favoarea Unirii cu România, declaraţia Sfatului Ţării menţionând că: „Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna SE UNEŞTE CU MAMA SA, ROMÂNIA”.
Actul a fost primit cu mare entuziasm de participanţi, iar după proclamarea Unirii actorii principali ai momentului istoric au mers la Catedrala din Chişinău, unde s-a oficiat un serviciu religios. Slujba, oficiată de arhimandritul Gurie, s-a făcut în limba română iar istoricii spun că era a doua oară când se întâmpla acest lucru de la revoluţia rusească, la slujbă participând şi episcopul rus. Seara, în localul Teatrului, a avut loc un banchet oferit Sfatului Ţării şi notabilităţilor basarabene de primul ministru Marghiloman.
Regele Ferdinand avea să se declare extrem de satisfăcut prin realizarea acestui act istoric important.
„Un vis frumos s-a înfăptuit. Din suflet mulţumesc Bunului Dumnezeu că mi-a dat, în zile de restrişte, ca o mângâiere, să văd – după o sută de ani – pe fraţii noştri basarabeni revenind la Patria Mamă“, scria suveranul României într-un text telegrafiat către Sfatul Ţării de la Chişinău.
Actul Unirii a fost promulgat de Regele Ferdinand şi publicat în Monitorul Oficial din 10 aprilie 1918.
„Se impune să subliniem, că oricât de blamat ar fi fost Alexandru Marghiloman după terminarea războiului, el este cel care a sprijinit politic unirea Basarabiei, obţinând tacit acordul Puterilor Centrale şi fiind prezent la Chişinău la 26 martie/ 7 aprilie 1918. O lună mai târziu, la 26 aprilie/7 mai 1918, România semna o pace înrobitoare cu Puterile Centrale, care dădea Austro-Ungariei crestele Carpaţilor, Dobrogea Bulgariei, România având acces la Mare pe un drum între Cernavodă şi Constanţa (zonă demilitarizată), iar Germania monopolul economic pe 90 de ani. Tratatul nu a fost niciodată ratificat de Parlamentul de la Iaşi, iar spre sfârşitul anului, balanţa a început să încline în favoarea Antantei. Ieşirea din război a Bulgariei, Austro-Ungariei au determinat guvernul de la Iaşi să denunţe tratatul la 10 noiembrie 1918, să declare mobilizarea şi să ceară Germaniei să retragă trupele din ţară. O zi mai târziu, la Compiegne, Germania, rămasă singură, semna capitularea. În mai puţin de două săptămâni, Bucovina, Transilvania, Banatul, Maramureşul şi Crişana se uneau cu România, România devenind România Mare“, potrivit istoricului Florin Olteanu.
Sfatul Ţării urma să ducă la bun sfârşit o reformă agrară, care trebuia să fie acceptată fără obiecţiuni de guvernul român. Totodată, Basarabia avea să rămână autonomă, cu propriul său organ legislativ iar Basarabia urma să trimită în Parlamentul României un număr de deputaţi proporţional cu populaţia regiunii.
Mai târziu, în vara anului 1940, Rusia sovietică a răpit din nou Basarabia, alături de Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa.
Anul trecut, Parlamentul României a adoptat legea privind proclamarea zilei de 27 martie drept sărbătoare naţională, în semn de recunoaştere a unirii Moldovei de peste Prut cu România.

 

Sursa: Adevarul.ro

Teatrul Bacovia aduce la Casa de Cultură Buhuși piesa „NORA”

Marți, 6 martie 2018, de ora 18:00, la Casa de Cultură Buhuși veți putea urmări piesa de teatru „NORA”, punerea în scenă a piesei „Casa cu păpuşi” a dramaturgului norvegian Henrik Ibsen.

O poveste de dragoste, un spectacol despre rolul femeii în societate, în vieţile noastre, despre cea mai „sfântă dintre îndatoriri”: faţă de noi înşine.

Biletele costă 15 lei și se pot achiziționa de la casa de bilete a Casei de Cultură Buhuși.

Distribuţia:
Nora: Eliza Noemi Judeu
Avocatul Helmer – Ştefan Ionescu
Doctorul Rank – Ion Goranda
Doamna Linde – Firuţa Apetrei
Avocatul Krogstad – Viorel Baltag
Anne-Marie, bona la soţii Helmer: Anca Bucşă
Regia artistică: Dumitru Lazăr Fulga
Scenografia: Cristina Ciobanu
Ilustratia muzicala : Nicu Iftimie

Sursa: Buhusi.Net

Sfantul Cuvios Gheorghe de la Cernica

Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica (n. 1730 – d. 3 decembrie 1806) a fost un monah român originar din Transilvania, stareț al mai multor mănăstiri din Moldova și, mai târziu, din Țara Românească (Cernica și Căldărușani). Biserica Ortodoxă îl prăznuiește la 3 decembrie.

Viața

Cuviosul Gheorghe s-a născut în anul 1730 la Săliștea Sibiului, din părinți evlavioși. La vârsta de 19 ani părăsește casa părintească și pleacă spre București, iar de acolo la Constantinopol. Râvnind să îmbrățișeze viața călugărească, ajunge la Muntele Athos, stabilindu-se la Mănăstirea Vatoped, unde este primit în preajma anului 1750. Primește marea schimă în preajma anului 1752, petrecându-și timpul în rugăciune, posturi și nevoințe, în privegheri și îndelungate meditații, ajungând să fie cunoscut în Sfântul Munte pentru râvna și nevoințele sale.

Este hirotonit pe rând ierodiacon și ieromonah. La Muntele Athos cunoaște atât viața de sine (idioritmică), cât și viața de obște. Când cunoscutul duhovnic, starețul Paisie de la Neamț vine la Muntele Athos, cuviosul Gheorghe i se alătură, împreună cu un grup de monahi români și slavi, stabilindu-se la schitul Sf. Ilie, sub ascultarea cuviosului Paisie, unde rămân vreme de zece ani.

Împreună cu starețul Paisie și cu alți 64 de ucenici ai acestuia, cuviosul Gheorghe pleacă în Moldova, stabilindu-se mai întâi la Mănăstirea Dragomirna (1763-1775), apoi la Mănăstirea Secu și în sfârșit la Mănăstirea Neamț (1775). Tulburat de desele mutări, vrea să se întoarcă la Sfântul Munte, însă, trecând, în drumul său, prin București, se întâlnește cu un prieten al său, ieromonahul Macarie, care ține să-l prezinte mitropolitului Țării Românești, Grigorie al II-lea. Acesta, dorindu-și să reîntemeieze viața monahală de obște în eparhia sa, după modelul atonit, îi cere stăruitor cuviosului Gheorghe să rămână în Țara Românească, pentru a ajuta la reorganizarea vieții mănăstirești.

Ascultând de sfaturile ieromonahului Macarie, prietenul său, cuviosul Paisie primește, pe 1 septembrie 1781, însărcinarea pe care dorea să i-o dea mitropolitul, însă își alege ca loc schitul Cernica, care pe atunci era părăsit de vreo 30 de ani și se afla în paragină. Ajutat de doi ucenici, Atanasie și Gherasim, cuviosul Gheorghe curăță schitul de bălării și sălbăticiuni, iar în curând obștea s-a mărit cu mai mulți monahi doritori de nevoință și doritori să se pună sub ascultarea unui adevărat părinte duhovnicesc, cum era cuviosul. În anul 1785 Cernica este oficial redeschisă ca mănăstire, în jurul cuviosului Gheorghe adunându-se până atunci peste cincizeci de ucenici, credincioșii începând și ei să vină în număr tot mai mare la slujbele mănăstirești de acolo, căutând povața starețului Gheorghe. Pentru că pe atunci clădirile existente nu erau de ajuns pentru a-i adăposti pe toți monahii și pelerinii, cuviosul hotărăște zidirea unui nou rând de chilii pentru monahi și a unui arhondaric (casă de oaspeți).

O vreme, cuviosul a rămas singurul preot al mănăstirii, astfel că Sfânta Liturghie se slujea doar duminica și la sărbători, în restul zilelor săvârșindu-se doar cele șapte Laude. Când obștea monahală a crescut, trecând de o sută de călugări, au mai fost hirotoniți trei preoți și trei diaconi și a început să se slujească Sfânta Liturghie zilnic, după rânduiala de la Sfântul Munte.

Auzind de vrednicia starețului, domnitorul Nicolae Mavrogheni (1789-1791) l-a cercetat el însuși pe cuviosul stareț, înzestrând mănăstirea cu daruri și arătându-i o deosebită prețuire, la fel procedând și urmașii săi pe tron.

I s-a încredințat în anul 1788 și cârmuirea mănăstirii de la Curtea de Argeș, apoi, din 1794, și cea a mănăstirii Căldărușani, pe care le-a repus în rânduială. În apropiere de Căldărușani, la Cocioc, cuviosul a zidit o biserică și niște chilii și a pus să se planteze pomi, lăsând locul ca pe un loc de retragere și liniște pentru monahii mai nevoitori. S-a îngrijit de mănăstirile Cernica și Căldărușani până la moartea sa în anul 1806.

Înainte de trecerea sa la Domnul, i-a chemat la sine pe toți ucenicii săi la biserică pentru o ultimă rugăciune împreună, luându-și rămas bun de la ei, dându-le și ultimele sale povețe. A lăsat ucenicilor săi un testament prin care le rezuma în șapte trepte nevoințele monahale, îndemnându-i să fie ascultători, să se spovedească des, să –și mărturisească gândurile îndrumătorului lor duhovnicesc, să se împărtășească cu Sfintele Taine de douăsprezece ori pe an, să se ferească de cei care „sminteau” obștea, să administreze cu înțelepciune bunurile mănăstirii, ca starețul să dea fiecăruia ascultări după puterea și temperamentul lui, iar mănăstirea să nu treacă de numărul de 103 monahi pe care îl avea atunci.

Cuviosul stareț a trecut la Domnul în ziua de 3 decembrie 1806. Sfintele sale moaște se află până astăzi la mănăstirea Cernica.

Proslăvirea

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât trecerea Cuviosului Gheorghe de la Cernica în rândul sfinților în ședința sa din 20-21 octombrie 2005, stabilind ca dată de prăznuire ziua trecerii sale la Domnul, 3 decembrie.

Imnografie

Tropar, glasul al 4-lea:

Următor al cuvioșilor părinți și împlinitor al virtuților sihăstrești, rugător neîncetat și înnoitor al monahismului românesc te-ai arătat, de Dumnezeu purtătorule. Sfinte cuvioase părinte Gheorghe, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să ne dăruiască nouă mare milă.

Condac, glasul 1:

Povățuitor preaînțelept al călugărilor și neobosit lucrător al virtuților, purtătorule de Dumnezeu părintele nostru Gheorghe, căci, înarmându-ți trupul cu nepătimirea ai luminat inimile celor credincioși. Pentru aceasta te-ai făcut sălaș cinstit al Duhului Sfânt și în ceruri ai aflat plata ostenelilor tale. Roagă-L pe milostivul Dumnezeu împreună cu ierarhul Calinic să ne dăruiască pace și mare milă.

Sursa: Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, Sfinți români și apărători ai legii strămoșești, E.I.B.M.B.O.R., București, 1987, p. 500-510 (Cuviosul Gheorghe de la Cernica).

Cupa VIVA ACTIV la fotbal, ediția a IV-a, 2-3 decembrie – BUHUSI

 

Ediția a IV-a a CUPEI „CS Viva Activ” Buhuși va avea loc pe 2 și de 3 decembrie la Sala de Sport a Colegiului Tehnic „Ion Borcea” Buhuși. Competiția este destinată echipelor de juniori ce au în componență copii născuți în anii 2007 și 2011.

CATEGORIA 2007, sâmbătă, 2 decembrie 2017

GRUPA A
1. C.S.M. CEAHLĂUL
2. A.C.S. YOMI VATRA D.
3. JUNIORII BACĂU
4. MINERUL BALAN

GRUPA B
1. C.S. VIVA ACTIV
2. AEROSTAR BACĂU
3. INIZIO FOCȘANI
4. C.S.M.2 CEAHLĂUL

GRUPA C
1. K.S.E. TG. SECUIESC
2. ATLETIC BÂRLAD
3. OLIMPIA ONEȘTI
4. C.S.S. TG. NEAMȚ

PROGRAM  MECIURI

0900– GR. A    A.C.S. YOMI VATRA D. – JUNIORII  BACĂU
0930 – GR. B   C.S.M.2 CEAHLĂUL – AEROSTAR BACĂU
1030 – GR. C    C.S.S. TG. NEAMȚ – OLIMPIA ONEȘTI
0930 – GR. A    INIZIO FOCȘANI – C.S. VIVA ACTIV
1100 – GR. A    C.S.M. CEAHLĂUL – MINERUL BALAN
1130 – GR. C    ATLETIC BÂRLAD – K.S.E. TG. SECUIESC
1200 – GR. A    JUNIORII  BACĂU – C.S.M. CEAHLĂUL
1230 – GR. B    INIZIO FOCȘANI – C.S.M.2 CEAHLĂUL
1300 – GR. C    C.S.S. TG. NEAMȚ – ATLETIC BÂRLAD
1330 – GR. B    AEROSTAR BACĂU – C.S. VIVA ACTIV
1400 – GR. A    A.C.S. YOMI VATRA D. – MINERUL BALAN
1430 – GR. C    OLIMPIA ONEȘTI – K.S.E. TG. SECUIESC
1500 – GR. A    JUNIORII  BACĂU – MINERUL BALAN
1530 – GR. C    C.S.S. TG. NEAMȚ – K.S.E. TG. SECUIESC
1600 – GR. A    C.S.M. CEAHLĂUL – A.C.S. YOMI VATRA D.
1630 – GR. B   C.S. VIVA ACTIV – C.S.M.2 CEAHLĂUL
1700 – GR. B   INIZIO FOCȘANI – AEROSTAR BACĂU
1730 – GR. C   ATLETIC BÂRLAD – OLIMPIA ONEȘTI
  1800 – SEMIFINALA I
  1830– SEMIFINALA II
 1830 – FINALA MICĂ
  1900 – FINALA MARE

 19 30 – FESTIVITATEA  DE  PREMIERE

 

CATEGORIA 2011, duminică, 3 decembrie 2017

GRUPA A
1. C.S. VIVA ACTIV
2. C.S.S. TG. NEAMȚ
3. ATLETICO BACĂU
4. INIZIO FOCȘANI

GRUPA B
1. SPORTUL ONEȘTI
2. ARIPILE BACĂU
3. FORESTA FĂLTICENI
4. F.C. BUBU BACĂU

PROGRAM  MECIURI 

0930 – GR. A   C.S. VIVA ACTIV – C.S.S. TG. NEAMȚ
1000 – GR. B   ARIPILE  BACĂU – SPORTUL ONEȘTI
1030 – GR. A    ATLETICO BACĂU – INIZIO FOCȘANI
1100 – GR. B    F.C. BUBU BACĂU – FORESTA  FĂLTICENI
1130 – GR. A    C.S.S. TG. NEAMȚ – INIZIO FOCȘANI
1200 – GR. B    FORESTA  FĂLTICENI – SPORTUL ONEȘTI
1230 – GR. A   C.S. VIVA ACTIV – ATLETICO BACĂU
1300 – GR. B   ARIPILE  BACĂU – F.C. BUBU BACĂU
1330 – GR. A   C.S.S. TG. NEAMȚ– ATLETICO BACĂU
1400 – GR. B   FORESTA  FĂLTICENI – ARIPILE  BACĂU
1430 – GR. A   C.S. VIVA ACTIV – INIZIO FOCȘANI
1500 – GR. B   SPORTUL ONEȘTI – F.C. BUBU BACĂU
  1530 – SEMIFINALA I
  1600– SEMIFINALA II
 1630 – FINALA MICĂ
  1700 – FINALA MARE

 17 30 – FESTIVITATEA  DE  PREMIERE

Sursa: Buhusi. Net